De ce le-a poruncit Isus oamenilor să nu le spună altora despre miracolele pe care le-a înfăptuit?

După ce l-a vindecat pe un om de lepră (Marcu 1.41-42), „Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece numaidecât și i-a zis: «Vezi să nu spui nimănui nimic.»” (Marcu 1.43-44) Pentru felul nostru de a gândi, ar părea că Isus ar vrea ca toți să știe despre miracol. Dar Isus știa că publicitatea cu privire la astfel de miracole ar împiedica misiunea Lui și ar distrage atenția publicului de la mesajul Său. Marcu consemnează că exact acest lucru s-a întâmplat. În entuziasmul său că a fost miraculos vindecat, omul nu a ascultat. Drept urmare, Cristos a trebuit să-Și mute lucrarea departe de cetate, în regiunile deșertice (Marcu 1.45). „Așa că Isus nu mai putea să intre pe față în nicio cetate, ci stătea afară, în locuri pustii, și veneau la El din toate părțile.”

Pe lângă aceasta, Cristos, cu toate că l-a curățit pe lepros, tot i-a cerut să asculte de Legea țării – să meargă imediat la preot, și să nu întârzie oprindu-se să vorbească despre vindecarea sa. Era posibil și ca, dacă nu se ducea imediat, oameni cu gând rău să meargă înaintea lui și să-i creeze prejudecăți preotului și să-l împiedice să declare vindecarea validă, fiindcă a fost săvârșită de Isus. Era de o importanță suplimentară ca preotul să pronunțe vindecarea ca fiind reală, să nu existe prejudecăți în rândul evreilor în privința validității miracolului.

În cele din urmă, Isus nu voia ca oamenii să se concentreze asupra miracolelor pe care le făcea, ci asupra mesajului pe care îl proclama și asupra morții pe care urma să o sufere. Același lucru e valabil și astăzi. Dumnezeu vrea să ne concentrăm pe miracolul vindecării care e salvarea prin Isus Cristos, în loc să ne concentrăm asupra altor vindecări și/sau miracole.

[English]

---

[Înapoi la pagina de început în limba Română]

De ce le-a poruncit Isus oamenilor să nu le spună altora despre miracolele pe care le-a înfăptuit?